PALATUL COTROCENI

Domnitorul Serban Cantacuzino (1678-1688) a ridicat, intre 1679-1681, la vest de orasul Bucuresti, cea mai importanta ctitorie a sa, ansamblul Cotroceni. In cadrul acestuia se remarcau biserica „Adormirea Maicii Domnului“ - asemanatoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Arges - precum si grandiosul palat domnesc, edificat in spiritul baroc - specific civilizatiei occidentale europene a acelor vremuri.

vezi CONTACT info

Sub aspect arhitectonic, ansamblul de la Cotroceni cunoaste cateva momente de referinta: primul este legat de numele ctitorului Serban Cantacuzino (1678-1688); al doilea dateaza din perioada domniei lui Barbu Dimitrie Stirbei (1849-1853,1854-1856) care, in 1852, il reface si modernizeaza, infiinteaza gradina de la Cotroceni (una dintre marile gradini ale Capitalei ); urmeaza edificarea palatului princiar (1893-1895), de catre arhitectul francez Paul Gottereau, dar, din nefericire, datorita rezistentei scazute a palatului, dupa cutremurul din 1977 va urma o noua etapa, cand s-a refacut in mare parte palatul, spre deosebire de constructiile medievale care au rezistat vitregiilor vremii; tot atunci s-a ridicat si o aripa noua, care adaposteste sediul Presedintiei Romaniei.

Daca de-a lungul vremii Cotrocenii au servit drept resedinta domneasca, din 1895, noul palat, ridicat de statul roman, era destinat printului mostenitor Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen. Dupa Marea Unire, palatul a cunoscut modificari si adaugiri, efectuate de arhitectul Grigore Cerchez. Printesa si, ulterior regina Maria a lasat la Cotroceni o amprenta inconfundabila, personalizare care poarta pecetea spiritului sau cu inclinatii vadit artistice.

Ansamblul Cotroceni este un caz unic in cuprinsul urbei bucurestene (dar si la nivelul teritoriului national) in ceea ce priveste multitudinea partilor sale componente, variate din punct de vedere al functionalitatii si destinatiei. Unicitatea sa este reflectata si de faptul ca, de-a lungul timpului, ansamblul Cotroceni integra constructii cu caracter laic de o mare varietate (palatul domnesc - transformat ulterior intr-unul nou, destinat mostenitorului tronului Romaniei, vechile pivnite domnesti - existente si astazi, pavilionul sau foisorul, anexele palatului, manejul, remiza auto, casa gradinarului, serele, Azilul Elena Doamna), militar (obahta - corpul de garda), ecleziastic (manastirea: chiliile, cuhniile, trapeza - sala de mese, clopotnita, biserica - piesa centrala, casele egumenesti, capela azilului - pictata de Gh. Tatarescu), feroviar (gara regala), exotic (casa amerindiana aflata in parcul palatului), monumente funerare (al micutei principese Maria, ale sotilor Davila), o intinsa gradina (o parte va deveni gradina botanica), campul de exercitii si solemnitati militare, bariera oraseneasca cu acelasi nume.

La Cotroceni au avut loc numeroase evenimente istorice. In 1821, conducatorul revolutiei , Tudor Vladimirescu, a hotarat sa-si aseze tabara aici, Cotrocenii devenind centrul revolutiei. Revolutia din 1848-1849, la sud de Carpati, isi are deznodamantul la Cotroceni, unde a fost citita proclamatia Inaltei Porti, care o condamna. Dupa citirea documentului a urmat arestarea si incarcerarea la Cotroceni a numerosi revolutionari si notabili ai Capitalei. In perioada Domnului Unirii, Alexandru Ioan Cuza, Cotrocenii devin un centru al unitatii si modernizarii Romaniei, iar palatul capata statutul - in urma dotarii si modernizarii - de resedinta oficiala de nivel european.

In 1916, s-a hotarat parasirea neutralitatii si alaturarea Romaniei grupului de state care formau Antanta (Franta, Rusia, Marea Britanie). In anul 1918 la Cotroceni s-a semnat - cu Puterile Centrale - tratatul cunoscut sub numele de Pacea de la Bucuresti. Anul 1930 readuce Cotrocenii in centrul atentiei politice prin intoarcerea lui Carol Caraiman - ex printul Carol. Ulterior au avut loc numeroase consilii de coroana si conferinte guvernamentale conduse de Carol al II-lea, dintre care s-au remarcat cele din toamna anului 1939 (cand au fost dezbatute probleme importante vizand integritatea si apararea statului national, relatiile cu vecinii, atitudinea fata de razboiul care tocmai incepuse).

Cotroceni este singura resedinta din intreg teritoriul romanesc care a cunoscut folosinta cea mai indelungata, de la sfarsitul secolului al XVII-lea si pana in prezent. Prin Legea nr. 1/30 iunie 1990, care stipuleaza utilizarea corpului istoric ca institutie muzeala, la 27 decembrie 1991, a fost deschis pentru marele public Muzeul National Cotroceni, avand un pronuntat caracter memorialistic.