Cutremurul din 1977 a adus pagube apreciabile cladirii, dar si unei mici parti a patrimoniului, asa incat expozitia a trebuit schimbata, aproape complet. Aceasta a doua expozitie permanenta a MNIR era, inca si mai mult decat prima, expresia vointei politice a Partidului Comunist, ca urmare a unei mult mai insistente intruziuni ideologice in creatia muzeografica. Mai mult, o intreaga sectie a expozitiei - cu mai multe sali largi - a fost dedicata "Tovarasului" (nomine odiosa...), cel care intruchipa, din ce in ce mai exclusiv, Partidul.
Anii 80 au fost chiar mai rai, si nu numai pentru acest muzeu. Majoritatea celor care vor citi aceste randuri stiu exact de ce, asa ca, deocamdata, nu vom intra in detalii. Cu din ce in ce mai putine resurse, in primul rand financiare, expozitia noastra "inghetase", intr-un grotesc travesti al idealului. Ceasul ticaia, dar foarte, foarte incet...
Anii '90 au adus Muzeului National o alta istorie, ca si intregii societati romanesti. O schita de caracterizare a decadei s-ar putea reduce la doi termeni: schimbare si confuzie, fiindca unde se petrec multe schimbari este si destulă confuzie... Probabil ca cea mai semnificativa schimbare s-a produs - asa cum era si de asteptat - in oameni, in oamenii care alcatuiesc familia "MNIR". Poate o tresarire de orgoliu, poate o unda de speranta, poate, pur si simplu, exploatarea sanselor, au facut ca pretentiile de la noi insine sa ia alte dimensiuni. Daca inainte de 1990 existau numai trei specialisti cu titlul de doctor, in 2005 exista peste 20 titluri, la o cifra globala a angajatilor care nu a crescut, ci din contra.
Muzeul s-a deschis catre Lume, organizand memorabile expozitii, la sediul propriu, altundeva in tara, sau in strainatate. Iata o lista scurta, si probabil incompleta:
· "Goldhelm, Schwert und Silberschätze. Reichtümer aus 6000 Jahren rumänischer Vergangenhelt", Frankfurt-Rotterdam, 1994
· "I Goti", Milano, 1994
· "Vivre au bord du Danube il y a 6500 ans", Paris , Orléans, Nemours, 1996-1997
· "Rings of passion: Five Emotions inWorld Art", Atlanta, 1996
· "I Daci", Florenta, 1997
· "Traiano - ai confini dell Impero", Ancona, 1998-1999
·"Gotter und Helden der Bronzezeit. Europa in Zeitalter des Odysseus", Copenhaga , Bonn , 1998-1999
·"Celebrating Wedding - Splendid World of Needle Arts", Tokio, Osaka, mai-iunie 1999 · -"The Antique Bronzes in Romania", Bucuresti, mai-noiembrie 2003
·"Si tu ai fost urmarit!", itinerant, Romania, Germania, 2003-2004
·"Expeditia suedeza in Cipru", septembrie-decembrie 2005
Am fost gazdele unor manifestari stiintifice de prim rang, si, pentru a ramane la esenta, vom aminti aici Congresul International de Bronzuri Romane, in mai 2003, cu o prezenta internationala remarcabila (din peste 15 tari), dar si o participare nationala numeroasa si cu o foarte buna reprezentare a principalelor instituțtii academice si de cultura. Promitem sa revenim...
Spre deosebire de modelul occidental, dar in consens cu modelul tarilor vecine (dar, surpriza, si cu Japonia), muzeele din Romania au intre atributiile lor curente si cercetarea stiintifica, iar, intre muzeele de istorie si arheologie, institutia noastra si-a castigat - prin munca, nu altfel - pozitia la care era obligata de chiar numele sau. Muzeul sustine, cel mai adesea in colaborare cu autoritatile locale, cercetari arheologice in cel putin 10 situri, an de an, si a devenit principalul actor al arheologiei preventive, gestionand proiecte de mare anvergura - pentru exactitate, de cea mai mare anvergura, in istoria arheologiei romanesti - precum Alburnus Maior (Rosia Montana) si Programul Autostrada.
Cladirea care adaposteste muzeul este, ea insasi, monument istoric, ridicat la sfarsitul veacului XIX, in stil neoclasic, de inspiratie germana. Structura cladirii a fost serios afectata de cutremurele din 1940 si 1977, asa incat procesul de reabilitare a devenit principala preocupare a noastra, in ultimul deceniu. Oportunitatea financiara nu a aparut insa decat in 2002. In septembrie 2002 expozitia permanenta a Muzeului National de Istorie a fost impachetata, obiectele luand drumul depozitelor (care au luat tot felul de drumuri, prin cladire...). Reabilitarea strucuturii de rezistenta a inceput in iarna aceluiasi an, lucrarile fiind executate, pana in septembrie 2005, in proportie de aproximativ 50%. Finalizarea lucrarii de reconstructie era asteptata pentru mijlocul anului 2007, termen care nu a putut fi respectat.
Desigur, inca de a doua zi a inceput procesul de reproiectare a expozitiei permanente, complet diferita ca plan si concepte. Despre planuri insa nu vom vorbi, fiindca deocamdata nu sunt istorie. Mentionam totusi ca, in ciuda dificultatilor pe care reabilitarea le-a generat, am reusit sa tinem deschise trei dintre sectiile expozitiei permanente (Tezaurul Istoric, Lapidarium-ul si Columna lui Traian, prezentate pe larg de sectiunea "Colectii" a sitului), iar holul central al muzeului, complet refacut, este gazda mai multor expozitii temporare. Asa incat - va asteptam!